ALTERNATIVA ROMANIEI

Este CAPITALISMUL o alternativa viabila pentru ROMANIA ?

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home ARHIVE

Ce se intimpla la limita compasiunii cu cei fara locuri de munca din SUA ?

Poate fi o reactie a lor la multitudinea de jafuri de proportii instrumentate de institutiile financiare americane? Unde poate duce si care va fi cursul evenimentelor?

Februarie 2009,Casa Alba a admis ca solutie de iesire din criza si de echilibru social,luarea unei decizii de ajutor pentru proprietarii de case care sint in incapacitate de plata a datoriilor legate de acest bun.La initiativa Presedintelui SUA,a fost eliberata o suma de 75 de miliarde de dolari in vederea realizarii si derularii acestui program care s-a numit “sa ne permitem sa platim casele”.

Acest program nu numai ca a fost si este o ratare completa si este una dintre cele mai mari deziluzii ale Administratiei Americane,dar el a cauzat mari probleme proprietarilor de case care s-au implicat in el,creindu-le o rata a creditului de un punctaj foarte mic ceea ce nu le mai ofera aceasi facilitate de imprumut in viitor,le-a distrus isotoria creditului aproape complet si a crescut exponential numarul cedarilor voluntare de case catre banci de catre poroprietari,in final detinatorii acestor bunuri pierzind casa oricum.


In perioadele normale de recesiune ale ciclului capitalist in SUA,muncitorii primesc,cu oarecare diferente intre state,pina la 26 de saptamini ajutorul de somaj,in cadrul caruia isi pastreaza beneficiile medicale.

Dupa acest termen,ei mai pot primii maxim 13 saptamini extensie a acestui ajutor de somaj.

Urmind perioada de extensie acordata de George W Bush si mai apoi de catre Obama,actualmente ajutorul de somaj este de 99 de saptamini,adica aproape doi ani de zile .

In perioada recesionista din SUA,intre 1982 – 1983,cea mai mare perioada pentru a se oferii ajutor de somaj a fost de 55 de saptamini,ceea ce ne spune totul despre perceptia crizei actuale de catre Administratia Americana.

Ei inteleg ca este un cataclism economic fara precedent,si am sa o mai spun inca o data,aceasta datorita faptului ca ramuri industriale intregi au plecat in China,India si alte tari, in general asiatice ,unde mina de lucru este ieftina si costurile aferente de productie sint extreme de competitive.

Sint ramuri industriale care sint greu de recuperat economic,ai caror muncitori din SUA nu se pot incadra in alte structuri economice ramase.

Inaintea vacantei de Sarbatori 2009 – 2010,s-a votat in forul legislative american o extensie de 154 miliarde de dolari,ca un al doilea stimulent care va fi oferit economiei americane pentru acoperirea cheltuielilor cu somajul.

Exista evidente,statistic vorbind,ca extensia in timp a ajutorului de somaj,nu face altceva decit sa prelungeasca perioada fara locuri de munca a celor iesiti din cimpul muncii temporar sau definitiv.

In momentul de fata rata somajului este ridicata nu datorita iesiri din cimpul muncii a milioane de muncitori,ceea ce s-a intimplat in prima parte a anului 2009,ci mai degraba pentru faptul ca mai multi oameni ramin voluntar in somaj,fara a cauta un loc de munca,pentru perioade din ce in ce mai lungi.Ei nu vad necesar sa faca efortul pentru a-si gasii un loc de munca,pentru a se recalifica sau a incepe o activitate mai slab platita pentru inceput.

Iesirea voluntara din somaj,in perioada in care se acorda acest ajutor de somaj,un indicator care spune foarte mult legat de psihicul muncitorilor si increderea in guvern si pirghiilor la indemina lui,este de 21% la inceputul lui 2010,fata de 34% cit era in recesiunea din 1982,cind un numar mai mare de someri isi doreau sa revina in cimpul muncii cit mai repede.

Ceea ce observ in Canada,si este valabil si pentru SUA,este faptul ca in momentul cind unui somer i se ofera un loc de munca,in cadrul oficial si uneori chiar neoficial,el incepe sa compare venitul sigur pe care il primeste stind in somaj,cu bani pe care i-ar putea cistiga muncind intr-un alt sector pentru o perioada.

Este dupa mine un indicator al unui dezastru economic de proprotii atunci cind fiind fara loc de munca si primind ajutor,un muncitor face comparatia intre bani primiti stind acasa sau mergind sa munceasca la un loc de munca care ii ofera o alta perspectiva,dar care este in ultima instanta un loc de munca.

Problemle de pe piata caselor,fac imposibila vinzarea acestora,si evident calificarea pentru a primi un nou imprumut,de natura sa ofere posibilitatea achizitionarii altei case,in final punindu-se problema unei mutari in alta zona a tarii sau provinciei,in cautarea unui loc de munca.

  • Se muta ei pentru a-si gasii un loc de munca?

Nu,categoric nu o mai fac pentru ca riscul este prea mare iar ei sint la limita suportabilitatii financiare de a accepta acest fenomen,ei nu se mai muta pentru ca vor vinde casa in pierdere,vor incerca sa cumpere o alta casa dar istoria creditului este cel mai probabil sa ii impiedice sa o faca.

Nu vor gasi locuri de munca pentru ambi membri ai familei,sau va fi foarte greu sa realizeze acest lucru,vor trebuii sa mute copiii de la scoala unde activeaza la alta sau la o alta facultate daca exista in zona respectiva,sau vor fi nevoiti sa lase copiii la facultate unde sint si sa plateasca parte a cheltuielilior care le implica un asemenea proces de invatamint.

Studiile realizate de Meyer si Lawrance Katz,legate de atitudinea fata de somaj,arata ca cei mai multi oameni ateapta pina in ultimul moment pentru gasirea unui loc de munca,nefiind de acord cu gasirea nici unui loc de munca in aceasta perioada,ceva mai slab platit si evitind sa se mute in alte orase in vederea gasiri unui alt loc de munca.Statisticile arata ca oamenii sint foarte pesimisti legat de gasirea unui loc de munca si avind aceste ajutoare nu vad ca fiind necesar sa inititeze nici o actinune de acest gen.

Ceea ce mareste starea de tensiune si nu da prea multe sanse in perspectiva potentialilor muncitori,este faptul ca acceptarea voluntara a somajului prelungit,face din ce in ce mai grea gasirea unui loc de munca.

Multi analisti americani fac referire la era Clinton,cind Bill Clinton a redus semnificativ ajutorul de somaj fortind americani sa isi gaseasca un loc de munca.

Acesta afirmatie a analistilor americani si a presei americane mi se pare total eronata,pentru ca trebuie tinut cont de conjunctura in care s-au intimplat lucrurile atunci,de faptul ca Bill Clinton a redus masiv bugetul militar al SUA si a bagat banii in economie,de faptul ca nu era angrenat in razboaie,el generind doar un simulacru de razboi cu Serbia.

Bill Clinton a fost presedinte in perioada cind japonezii nu insemnau mare lucru pentru industria auto americana si nu erau in clasament pe primul loc la vinzarile de automobile,in perioada cind economia americana era bazata pe produsele americane iar institutiile financare nu furau ca in codru asa cum fac acum.

Ideea de afacere in detrimentul propriului popor agreata de administratia Bush a dus la mutatii, atit fizice cit si in gindire, legate de investitiile de productie.

  • Cum putem privi atitudinea oamenilor in acest caz?

O putem lua ca o razbunare,faptul ca ei refuza sa caute un loc de munca si cei mai multi dintre ei nici nu incearca sa se recalifice.

O putem lua ca o reactie la faptul ca si-au pierdut casele sau sint in curs sa le piarda in timp ce rechini finantelor se lafaie in bonusuri si cistiguri din ce in ce mai mari.

O putem privi ca o reactie la impotenta Administratiei fata de a echilibra situatia si a gasii vinovatii pentru dezastrul produs in economia americana si mondiala.

Putem incepe analiza de la aspectul motivational,de la faptul ca pierzind orice speranta americanul de rind,nu mai este motivat,nu mai are determinarea sa munceasca,el considera ca a muncit in sclavie ani de zile iar guvernul este vinovat pentru ce i se intimpla,in conceptia lui, fiind indreptatit sa primeasca inapoi bani care i-au fost luati in taxe pe perioade destul de mari.

Am spus in nenumarate rinduri faptul ca frica mea raportata la Romania este ca in tara noastra nu exista o traditie capitalista recenta,o cunaostere a ciclurilor capitaliste si un sistem de securitate sociala in aceste cazuri.Acest sistem de protectie nu se poate forma peste noapte dar nici nu cred ca ar exista tendinta din partea guvernantilor mascarici si nici intelegere din partea vestului care nu vor sa suporte aesemena fonduri si sa accepte o eventuala iesire a noastra din criza,ei platind pentru aceasta.

Convulsiile sociale vor fi majore in Romania si eu cred ca schimbarile successive si la perioade de timp realtiv scurte vor pava drumul catre un nou sistem,un socialism care sa refaca Romania cotropita de ingerintele occidentale rapace in economia nationala.Vinovatii in Romania nu trebuiesc gasiti numai in tara,unde fara discutie ca sint, dar mai ales afara de unde s-a impus un joc ce nu are nimic comun cu o eventuala prosperiate pentru tara naostra.

Adrian Cosereanu

 

Add comment


Security code
Refresh


ORA EXACTA

Toamna - Tudor Ghe.

You must have the Adobe Flash Player installed to view this player.

Cum ar putea sa existe o lume fara Romania?




The New York Times din 4 Septembrie 2010 prezinta in pagina "International" un articol in care se arata ca autoritatile italiene urmeaza exemplu Sarkozy si evacueaza tiganii din orasele peninsulare.Dar ceea ce este cel mai rau este ca se titreaza cu litere mari - "Actiunea de Reducere a Emigrantilor Romani se Imprastie in Toata Europa".Am crezut ca vor sa limiteze emigrarea doctorilor,specialistilor,tehnicienilor si inginerilor romani,dar nu a fost vorba despre aceste categorii care au umplut golurile lasate de prostia occidentala.In articol  trateaza ceea ce inseamna acesti tigani pentru Europa si provenienta lor,adica sint considerati ca fiind in totalitate romani.Se ofera chiar si o fotografie si multe detalii la modul cum traiesc si cit de saraci sint ei.Ceea ce nu se vede si nu se titreaza in paginile ziarului este de ce acesti tigani care nu pot fi nici pe departe confundati cu poporul roman,au ales ca destinatii preferate pe francezi si pe italieni.Oare nu sint aceste doua tari de destinatie a tiganilor cele mai apropiate din punct de vedere al caracterului,de acesti tigani? Oare faptul ca ei se simt bine, fura,violeaza,maninca din gunoaie si nu muncesc, sint atribute ale vietii franceze si italiene cotidiene? De fapt am vazut ce fac italieni in Romania,cit de infractori sint,caracterul lor "constructiv" si la fel francezii cu tiganii lor care se pare ca sint mai multi decit albii in acest moment in Franta.Deci spune-mi cu cine te imprietenesti ca sa iti spun cine esti,iar pentru zeci de ani prietenia franco-tiganeasca si italo-tiganeasca a dainuit in pace si prosperitate reciproca.