ALTERNATIVA ROMANIEI

Este CAPITALISMUL o alternativa viabila pentru ROMANIA ?

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home ȘTIRI si ACTUALITĂȚI De ce PIB-ul NU reflectă şi nu este direct proporţional cu nivelul de viaţă al celor ce îl produc? Care sînt factorii care influenţează creşterea PIB-ului, in timp ce nivelul nostru de trai devine din ce în scăzut? Part I

De ce PIB-ul NU reflectă şi nu este direct proporţional cu nivelul de viaţă al celor ce îl produc? Care sînt factorii care influenţează creşterea PIB-ului, in timp ce nivelul nostru de trai devine din ce în scăzut? Part I

E-mail
User Rating: / 0
PoorBest 
 
PIB-ul reflectă, în opinia capitaliştilor, mersul spre bine sau spre rău al economiei… Aşa ar trebui să fie, însă modalitatea de calcul a lui, este una care pune sub un mare semn de întrebare, dacă mersul spre bine al economiei, înseamnă şi o direcţie favorabilă pentru viaţă noastră. Se pare că NU! 
În teorie, PIB poate fi calculat utilizînd formula: PIB = C+G+I+(Exp-Imp) unde C reprezintă volumul total de consum privat sau cheltuielile făcute de consmatori în întreagă economie naţională, G reprezintă suma chelotuielilor guvernamentale(atenţie mare la acest indicator, care de multe ori este în creştere pe bani împrumutaţi, jucînd un rol negativ în final, pentru populaţie), iar Exp-Imp, reprezintă diferenţa dintre volumul de export al unei economii şi volumul importului. 
Nicăieri nu vom vedea, un element de ponderare a acestei formule cu un procent pe care îl reprezintă datoriile la banii împrumutaţi pentru a efectua aceste cheltuieli, mai ales în ceea ce privesc chetuielile guvernului, care sînt enorme şi o parte importantă din bani împrumutaţi, dar în final, duc la creşterea PIB-ului. 
Dacă de exemplu, guvernul cheltuie în construirea unor puşcării, cheltuielile duc la creşterea PIB-ului, iar noi asistăm la o scădere a nivelului nostru de viaţă, ce putem intelege din acest PIB? 
De exemplu, în anul 2003, statisticile arată că PIB-ul Americii a fost de 11.000 de miliarde de dolari, care reprezintă valoarea adăugată tranzacţiilor care au avut loc în SUA în întreg anul 2003. 
În cadrul acestor 11.000 de miliarde de dolari, avem nu mai puţin de 1.600 de miliarde de dolari reprezentînd SUMA IMPUTATĂ, sau ”imputations” cum spun statisticienii americani, care înseamnă o valoare economică creată dar care NU rezultă din tranzacţiile care au avut loc în acel an. 
Un alt element, care nu este la vedere dar este foarte important în economia capitalistă de consum, este legat de bănci, cum era şi normal. În acest caz, asistăm la sumele de care beneficiem de la bănci pentru servicii pe care ei ni le furnizează şi ne spun că sînt “free” şi pentru care în mod normal ar trebui să plătim, dar această valoare ascunsă se ia în calcul şi se adaugă la PIB. 
Aceste două elemente reprezintă peste 1.000 de miliarde de dolari…. 
Acest PIB capitalist, are inclus în el elemente care sînt ajustate, funcţie de satisfacţia consumatorului(hedonics), capitaliştii fiind foarte atenţie la distragerea atenţiei prin crearea de satisfacţii ale consumatorului, pe care foarte mulţi dintre ei şi le permit în extremis sau nu şi le pot permite încă. De exemplu, computerele sînt ajustate “hedonic”, pornind de la ideea că fiind mai rapide şi cu mai multe caracteristici tehnice, decît cele din trecut, ele ne pot rezolva mai multe probleme si pot aduce un plus in economie de cele mai multe ori, dar în realitate, foarte mulţi consumatori şi utilizatori de computere şi telefoane mobile, folosesc aceleaşi facilitati pentru ani de zile, neavînd nevoie de schimbări sau în cel mai bun caz, doar de unele de suprafaţă, dar îşi cumpără întotdeauna ceva care să satisfacă comparativ, dar nu ca utilitate. 
Pe de altă parte, falsitatea sistemului capitalist, pleacă din bănci şi din sistemul financiar în general. Să ne gîndim la efectul dobînzilor în scară. Banca Centrală împrumută băncile comerciale cu 0,75%, la rîndul lor, aceste bănci comerciale împrumută anumiţi clenţi cu 3% după ce au luat banii de la alte bănci ”peste noapte” cu 1,5%. Mai departe, clienţii împrumută pe alţii, privat sau instituţional, cu 5%, iar aceştia împrumută sistemul educaţional cu 7%, mulţi dintre ei intrînd însistemul ”shadow banking”.... Aceşti bani NU SÎNT ACOPERIŢI DE NIMIC, DE NICI O VALOARE ÎN ECONOMIE, şi efectul lor multiplicator aduce o bogăţie falsă… 
Capitaliştii discuta despre creşterea investiţiilor în economie, dar aceste investiţii pot creşte oricît, dacă ele sînt axate pe Fonduri Mutuale, pe Hedge Funds, pe investiţii în domenii care pun presiune pe economie, în loc să o dezvolte, aceştia prevalîndu-se de aspectul pieţei libere neplanificate, care în ultima instanţa este mai mult decît centralizată de axele financiare ale economiei si aduce mari dezavantaje lucratorului care pleaca dimineata la munca. 
Ceea ce este foarte interesant, este faptul că propunerile capitaliste de măsurare a inflaţiei funcţie de ajustările “hedonice”, sînt folosite pentru a reduce preţul aparent al produsului, în cazul nostru computerele, dar pentru calculul PIB-ului, aceste ajustări funcţie de satisfacţia cumpărătorului, sînt folosite pentru creşterea PIB-ului, ceea ce crează un dezechilibru şi confuzie în economie. 
Deci elementul “hedonic”, care arată satisfacţia sau insatisfacţia consumatorului, este folosit ca o manevră psihologică cu efecte financiare, pentru a marii sau scădea preţul funcţie de interesul statisticilor elaborate de economsitii capitalişti, depinzînd de ceea ce doresc să arate, dar în stradă sărăcia domneşte… 
Ajustările “hedonice” care sînt reflectate în PIB-ul capitalist al SUA, se ridică la aprox. 35% din întreg PIB-ul, care nu se reflectă in economie, nu sînt înregistrate şi sînt intangibile, dar arată un PIB mare....şi în creştere, după cum vor cei care stau pe scaunele politice la putere, făcînd nimic real. 
Surprinzător, nimeni nu discuta despre aceste mişcări în cadrul PIB-ului, care NU sînt reflectate în nici un cont bancar ci doar există ca o ficţiune, deoarece banii NU sînt mişcaţi dintr-o mînă într-altă, dar PIB-ul creşte. 
Mai mult, capitaliştii folosesc R&D(Research and Development), ca un element major de creştere a PIB-ului, iar exemplul cel mai bun se leagă tot de telefoanele mobile, pe care le avem cu toţii la îndemînă. Această înseamnă că R&D-ul necesar pentru a dezvoltă un telefon mobil este contabilizat la fel ca şi telefonul în sine şi duce automat la o creştere de PIB, care evident nu va fi niciodată reflectată în nivelul nostru de viaţă. 
La fel se întîmplă şi cu lumea artei, cu programele TV şi cărţile, care sînt incluse în PIB, atît în procesul de creare a lor cît şi în aplicaţia sau cartea avută fizic pe raft şi cumpărată la un anumit prêt. Asta înseamnă o creştere de PIB, care nu are relevanţă, însă este capitalistă şi ne bucură cu o săgeata verde pe ecran seară de seară, noi plîngînd cu sacoşă în mînă pe la magazine şi încercînd să improvizăm necesităţile bazale. 
Această faţă mascată a PIB-ului se ridică la peste 3% din valoarea lui, iar în zone, state şi provincii, care raportează acest indicator şi au majoritar activitate de R&D, care este de multe ori pusă sub semnul întrebării ca valoare pentru societate, PIB-ul creşte şi mai rapid, cum este cazul Californiei şi nu numai, zone unde au fost implementate structuri R&D şi unde, în multe cazuri aceste rezultate ale R&D vin din alte zone , cum ar fi zona asiatică, însă şi aici sînt discuţii care arată o înşelătorie de proporţii în raportarea PIB-ului. 
 
Urmare în Partea a II a 
 
Adrian Coşereanu 
Last Updated on Friday, 28 July 2017 19:22  

Add comment


Security code
Refresh


ORA EXACTA

Toamna - Tudor Ghe.

You must have the Adobe Flash Player installed to view this player.

Cum ar putea sa existe o lume fara Romania?




Inchiderea Canalului Suez,care este probabila in urma a ceea ce se intimpla in Egipt,ar crea un dezechilbru mondial.Navigarea din Arabia Saudita pina in Texas ar dura cu 12 zile mai mult decit acum, pentru tancurile petroliere.Peste 8% din trasportul maritim mondial se desfasoara prin Canalul Suez.Parcurgearea lui, de catre petroliere in general,din Peninsula Aarabica pina la New York scuteste 30% din drum,la fel o reducere de 57% o pot realiza in cazul unui transport de petrol catre Franta si peste 42% pentru Olanda.In fiecare zi,prin Canalul de Suez trec peste 2,2 milioane de barili de petrol catre tarile lumii.In 2009,prin Canal au trecut 17.228 nave comerciale si tancuri petroliere.Impactul inchiderii lui il vom simti fiecare dintre noi in buzunar.