ALTERNATIVA ROMANIEI

Este CAPITALISMUL o alternativa viabila pentru ROMANIA ?

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home ȘTIRI si ACTUALITĂȚI Băncile centrale capitaliste alimentează inegalitatea în societate. Un nou unghi de analiză al inflaţiei.

Băncile centrale capitaliste alimentează inegalitatea în societate. Un nou unghi de analiză al inflaţiei.

E-mail Print PDF
User Rating: / 0
PoorBest 
 
inegalitate2Una dintre cele mai mari probleme ale sistemului capitalist actual, la nivel mondial, îl reprezintă inegalitatea, prezenta din ce în ce mai pregnant. Însă, cînd se discuta de inegalitate, nu se discuta de politica monetară şi expansiunea creditului în sistemul financiar capitalist, ca sursă falsă a cresterii bogăţiei, dar reală în ceea ce priveşte creşterea inegalităţii. 
Mulţi economisiţi capitalişti se concentrează in analiza lor, pe creşterea ratei inflaţiei văzută prin prisma consumatorului, ei neglijînd în totalitate efectul redistribuţiei banilor noi creati, prin diferite canale. Unul dintre cele mai importante canale spre care sînt dirijaţi bani este cel care crează inflaţia bunurilor deţinute (categorie în care intră şi stocurile la dispoziţie, pe linga alte produse financiare speculative) şi creşterea economică în sectorul financiar. 
Creşterea inegalităţii veniturilor, în ultimii 30 de ani, a depasit orice aşteptări, fiind produsul politicilor monetare expansioniste capitaliste, care au dus la alimentarea unei game largi de “bubbles” ale bunurilor deţinute. Oricînd piaţă are un şoc pozitiv brusc, cea mai mare creştere a veniturilor este înregistrată de către cei de la top. 
În economia modernă, acest efect este denumit ca Efectul Cantillon, după numele economistului franco irlandez Richard Cantillon, care a studiat inflaţia declanşată de banii creaţi în sistemul financiar. 
Cantillon explică faptul că primii care primesc banii nou tipăriţi îşi văd venitul lor în creştere imediat, în timp ce aceia la care aceşti bani ajung ultimii, văd puterea lor de cumpărare în declin major, aratată de inflaţia la nivelul consumatorilor. Este un circuit care poate fi declanşat şi întreţinut cu viteze diferite, funcţie de modul de funcţionare şi impactul canalelor de distribuţie a banilor. 
Odată cu creşterea învestirii banilor în stocuri, balanţa celor care primesc primii aceşti bani, este în creştere semnificativă. În acelaşi timp, direct proporţional, utilitatea oferită banilor este în scădere şi aceşti individuali fie investesc sau cumpără bunuri, ceea ce face ca automat preţurile de pe piaţă să crească, pentru că aceşti primitori de prima mînă a banilor, “licitează” pe anumite bunuri la preţuri mari, pe care şi le permit, ceea ce duce în final şi la o creştere a balanţei financiare a vînzătorilor. Pas cu pas, în cadrul acestui ciclu, preţurile bunurilor cresc progresiv şi afectează atît distruibutia veniturilor şi bogăţia, dar şi diferitele preţuri ale produselor. 
După cum reiese din Efectul Cantillon, inflaţia poate creşte inegalitatea, depinzînd ÎNSĂ de canalele pe care aceasta inflaţie le activează, dar trebuie spus că o creştere a inegalităţii, nu este în mod automat consecinţă inflaţiei. Uneori, se întîmplă că cei mai săraci din cadrul unei societăţi, au fost primii care au primit banii noi create si aruncaţi pe piaţă, ceea ce a arătat că inflaţia poate foarte bine sa fie cauzată de scăderea nivelului inegalităţii… Deci un echilibru este strict necesar, însă în momentul de faţă, acest echilibru nu numai că a fost distrus, dar se menţin mecanismele de distrugere a lui şi creştere a inegalităţii. 
În economia modernă capitalistă, băncile centrale crează bani şi îi injectează în cadrul acestei economii sub formă de credit, pe canalele de creditare şi evident, în prima faza afectează pozitiv piaţă financiară, institutille financiare. Sub acest sistem, băncile comerciale şi instituţiile financiare sînt atît primii care primesc banii noi tipăriţi, dar ei sînt şi primii care eliberează credite către cei ce doresc. Asta se întîmplă cu o dinamică distructivă demnă de luat in seama, pentru faptul că aceşti bani nu au sau nu se aşteaptă ca ei să aibă acoperire reală în economie. Băncile centrale oferă băncilor comerciale aceste sume de bani tipăriţi, fără să tină cont de depunerile şi banii deja existenţi în bănci. 
Ceea ce este evident, este faptul că instituţiile financiare beneficiază de aceşti bani tipăriţi şi aruncaţi în direcţia lor, în mod disproportional, astfel că aceste instituţii financiare, cumpără bunuri, servicii, stocuri şi alte instrumente financiare speculative la un prêt extreme de redus, în prima faza, ceea ce duce la creşterea mai tirziu a numărului de multimilionari şi miliardari şi evident o transofrmare a marii majorităţi a populaţiei în vizitatori ai magazinelor, de unde nu îşi pot permite să cumpare mai nimic. 
Principalele raţiuni pentru care cresterea pieţelor financiare este declanşată de expansiunea furnizării banilor noi în economia capitalistă: 1. pentru că titlurile financiare sînt foarte des folosite ca şi garanţie pentru contractarea de datorii de către bănci şi instituţiile financiare. Dacă o banca a oferit un volum mare de mortgage-uri, de exemplu, ea nu este considerata că, încă nu a primit banii pentru casele respective de la eventualii proprietary, ci ea garantează cu suma mortgage-urilor pentru a primii un nou volum de bani împrumut de la banca centrală, fără a se lua în considerare o eventuală rată în creştere a delicvenţei plăţilor, datorită incapacităţii de plata a celor ce au contractat datorii pentru cumpărarea caselor. 2. Deoarece o anticipare a inflaţiei preţurilor, care este comună pentru sistemele capitaliste producătoare de bani tipăriţi, descurajează acumularea banilor şi încurajează atît cererea cît şi furnizarea unor titluri financiare. 3. Deoarece discutăm de tipărire iresponsabilă de bani de către băncile naţionale capitaliste, factorul uman din sistemul fiannciar este din ce în ce mai mult înclinat către riscuri majore în decizii şi vedem volumul imens de bani băgaţi în mecanismele derivative cu risc foarte ridicat. Acest lucru duce la o cerere crescută, pentru titlurile financiare, artificială şi nebazata pe o realitate economică şi o creştere iresponsabilă a acestor titluri pe piaţă. 4. Manipularea creditului de către băncile centrale capitaliste şi băncile comerciale, prin scăderea ratei dobînzilor pe termen scurt, afectează atît cererea de capital cît şi structura capitalului pe durata ciclului unei afaceri. 
 
Cea mai vizibilă consecinţă a acestei creşteri a pieţelor financiare, datorită expansiunii monetare iresponsabile, este inflaţia preţurilor bunurilor (printer care se află produsele financiare la dispoziţie şi stocurile achiziţionate). Într-un sistem bancar tradiţional, unde creditul depinde de banii pe care îi are banca la dispoziţie din economiile realizate de deponenţi, cei care economisesc bani la banca şi nu depinde de credit, nu are cum să fie posibilă o generalizare şi persistenta a inflaţiei bunurilor, pentru că achiziţionarea acestor bunuri, este limitată de fondurile existente în bănci. Cu alte cuvinte, fenomenul inflaţiei preţurilor bunurilor, în special cele financiare, deţinute de cei de la top, în mare parte, este un fenomen generat de inflaţia creditului. 
De aceasta inflaţie a bunurilor, in special financiare, beneficiază cei mai bogaţi ai societăţii capitaliste din mai multe raţiuni. Prima ar fi că aceşti bogaţi au tendinţa de a avea în proprietate mai multe bunuri financiare, cum ar fi stocurile, printer altele. Aceşti bogaţi sînt primii care primesc banii tipăriţi pe canalele financiare bine stabilite şi evident, primii care dezechilibrează piaţa. Ceilalţi membri ai societăţii, deţin acest tip de bunuri proporţional cu venitul lor, deci foarte puţine. În al doilea rînd, trebuie spus că este foarte uşor pentru cei bogaţi să contracteze credite pentru cumpărarea unor acţiuni care pot fi vîndute mai tîrziu cu preţuri mari speculate, atunci cînd banii vor ajunge la cei mai puţin favorizaţi, în cadrul fenomenului Cantillion. 
Pe de altă parte, cu cît creditul este mai puţin costisitor datorită unei rate a dobînzii foarte mici, profitul făcut prin vînzarea acestor bunuri financiare este mai mare. 
Deci, în final trebuie spus că principalii beneficiari ai acestei creşteri ai pieţei financiare, sînt cei ce lucrează în sectorul financiar. Aşadar, corelaţia dintre preţul bunurilor, în special financiare, achiziţionate şi inegalitatea veniturilor este extrem de puternică. 
Dar, din păcate, mulţi economişti capitalişti continuă să ignore inflaţia preţurilor bunurilor şi nu încearcă cel puţin să o vadă ca o urmare a extinderii iresponsabile a tipăririi şi aruncării banilor pe piaţă, în final crescînd inegalitatea şi inflaţia monetară. Aceşti economişti evita în mod voluntar şi deturnează atenţia de la efectul tipăririi banilor, care este evident că va crea inegalitate…Cine va suferii? Fără discuţie, cei mulţi, pentru care sistemul nu este interesat decît pentru a muncii şi a fi trataţi ca numere interschimbabile…. 
 
Adrian Coşereanu 
Last Updated on Thursday, 24 August 2017 22:40  

Add comment


Security code
Refresh


ORA EXACTA

Toamna - Tudor Ghe.

You must have the Adobe Flash Player installed to view this player.

Cum ar putea sa existe o lume fara Romania?




In urma cu citeva zile Mugur Isarescu,asa zisul Guvernator al BNR declara cu nonsalanta unui bolnav mental ca este ingrjorat de modul cum tinerii ii vor acoperii pensia lui de batrinete atunci cind va iesii din cimpul muncii.Poate ca era beat, dar pentru un Guvernator BNR, chiar si beat fiind nu este o scuza a spune asemena enormitati.Nu este nici prima si nici ultima prostie debitata de reputatul specialist bisnitar de la BNR ancorat la corabia chiorului.

Cum poate el crea imaginea muncii lui in cadrul BNR care a reprezentat si reprezinta o pirghie importanta in economia nationala,lovind in tineri?

Atit a facut el,incit sa nu aiba incredere in tineretul roman? Pai atunci de ce a stat acolo si de ce mai cere pensie daca nu crede in ei si in ceea ce a facut?

Merita el pensie dupa ca e a trimsi tineretul la cules capsuni pentru a acoperii gaurile produse in bugetele de familie de o guvernare a BNR falimentara?

Oare nu este el un produs al unui sistem(capitalist) care ne ignora si ne sfideaza chiar si prin declaratii de acest fel? Halal sistem !!