ALTERNATIVA ROMANIEI

Este CAPITALISMUL o alternativa viabila pentru ROMANIA ?

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home ȘTIRI si ACTUALITĂȚI Mai poate exista in capitalism American Dream, Romanian Dream, German Dream sau alte feluri de vise de perspectiva ale generatiei tinere si celor 99% din populatie care asteapta o viata decenta de ani de zile?

Mai poate exista in capitalism American Dream, Romanian Dream, German Dream sau alte feluri de vise de perspectiva ale generatiei tinere si celor 99% din populatie care asteapta o viata decenta de ani de zile?

Print PDF
User Rating: / 0
PoorBest 
Zi de zi este mai evident ca American Dream a devenit istorie, chiar si pentru cei care il definesc altfel decit a fost el conturat la inceput. Realitatea este ca acest American Dream nu putea avea succes decit in America anilor cind el a fost conturat. Era si este foarte greu de crezut, chiar daca nu imposibil, ca acest “Dream” sa fie comun societatilor europene, asiatice, sud americane, australiene sau africane.
In perioada cind nu se discuta de Globalizare, America ducea o politica demografica multiculturala favorabila la ea in tara. O politica care a creat si dezvoltat America, un management politic, economic si social de natura sa utilizeze eficient banii in sume enorme intrate in economie dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial. American Dream reprezenta visul strainilor veniti in America ca la Mecca, veniti sa realizeze intr-o alta civilizatie, alta societate, alta limba, alte obiceiuri, intr-o tara cu mai multi Dumnezei si o conducere care parea responsabila, visul lor de a trai decent.
In timp, acestia au venit in America pentru a fi din ce in ce mai valorificati si demolati fizic de munca, in intreprinderile puscarii ale capitalismului, in asa fel incit pe baza lor, a acestor amariti exploatati,  se construia si se construieste American Dream-ul pentru cei intre 0,5 si 5% din populatia americana si situatia este valabila in toate tarile capitaliste.
Problema cea mai mare este ca aceste animale feroce care conduc lagarul capitalist au facut ca insasi cei nascuti in America si proveniti din familii de citeva generatii in SUA, sa nu mai poata tinde catre American Dream. Si atunci ne intrebam: Pentru cine mai este valabil acest “Dream”?
In Romania, acest Dream al romanilor de a trai si munci decent in tara lor, s-a spulberat in furtuna capitalista, care a imbogatit o clasa politica aclimatizata sistemului capitalist si corptiei specifice lui. Procesul de distrugere a visului romanilor a fost foarte rapid si mai dur decit se asteptau marea majoritate. Romania nu a primit niciodata cu bratele deschise emigrantii si ar fi fost foarte greu pentru emigranti sa poata pretinde o viata decenta, fara sa cunoasca limba si fara un nivel de educatie corespunzator. Dar Romania a devenit “Romanian Dream” pentru o clasa de infractori politici romani si sustinatorii lor capitalisti de afara, anulind orice sansa de a trai un vis economic si social, chiar pentru tinerii romanii si cei care muncesc si studiaza din greu fara speranta, doar pentru a supravietuii.
Deci, American Dream este rezervat in special pentru cei 0,5% din topul bogatiei acumulate, intretinute si imbunatatite, dar si pentru o parte din cei 5% din top, care in numar foarte mic pot accede in categoria celor 0,5%. Insa pentru cei 95% American Dreama  devenit fara discutie American Nightmare(Cosmarul American). 
In 1980, segmentul de lucratori americani cu un venit mic prezenta un trend favorabil pozitiv al cresterii periodice a venitului lor si capacitatii lor de a acumula si gindii catre un eventual American Dream. 
In acest moment, numai cei bogati se pot gindi la un trend exponential favorabil lor in ceea ce priveste cresterea veniturilor, lasind pe cei cu venituri mici sa se scufunde in saracie si cu cresteri salariale total nesenificative, care raportat la inflatie, duc situatia lor materiala la cote mult inferioare anilor….. 80, agregat.
Daca discutam de tinerii care lupta din greu pentru a supravietuii si pentru a gasi resursele necesare pentru a locui detasati de casa parinteasca si a-si creste copiii, sau persoanele in virsta care nu isi pot permite sa iasa la pensie, putem vedea eliminarea in totalitate de catre capitalism a ideii de prosperitate, cuvint extreme de greu de sustinut si definit de acest sistem capitalist al minciunii si inselatoriei.
Situatia economica personala si pe gospodarie, a  venit in zona stagnarii economice, in zona raportarii cu perversitate a unei inflatii scazute si ireale si a unei cresteri de proportii a inegalitatii sociale. In acelasi timp vedem si auzim de acte de corputie incredibile si sistematice in acest sistem capitalist, coruptii creind exemple sociale si eliminind posibilitatea legala de a accede catre un nivel decent al prosperitatii, iar guvernele si parlaemntele capitaliste legalizind fraudele pe care le fac marile corporatii si la care nu au cum sa aiba acces cei ce muncesc din greu.
Cu alte cuvinte, American Dream-ul conform caruia muncind si studiind, viata ar trebui sa devina mai usoara si prospera ca un curs natural al progresului ethnic si al relatiilor de productie mai evaluate, a devenit istorie, chiar daca relatiile comunitare, colective, au evoluat, dar in sens negative pentru cel ce munceste.
Efectele cresterii bunurilor in gospodariile americane sint cit de cit vizibile la numai 10% dintre gospodarii, care au in prorpietate 75% dintre aceste bunuri realizate in economie si duc acasa peste 50% din intregul venit al gospodariilor pe economie in SUA capitalista.
Cei 1% foarte bogati, detin peste 40% din intreaga bogatie a gospodariilor americane…Graficele arata ca pentru cei 95% dintre americani, incepind cu anul 2000, s-a inregistrat un decline de peste 20% in puterea de cumparare, avantajul fiind cedat celor 5%... deci o crestere enorma a inegalitatii in cadrul sistemului capitalist, care continua si in prezent. 
Sistemul politic si cel bancar, bancile centrale si politica lor monetara, politica fiscala a guvernelor capitaliste si lipsa interesului autoritatile statului de a crea un echilibru intre facilitatile oferite sectorului privat (marilor companii si corporatii) si returul social al acestora, au dus la concentrarea bogatiei si veniturilor din economie, in zona de top a celor 5%...
Faptul ca cei 95% sint ingrijorati ca nu isi pot plati facturile curente, bazale, existentiale, faptul ca ei nu mai discuta de un eventual concediu de odihna cu familia, multumindu-se sa lucreze si in concedii pentru a-si asigura baza materiala existentiala familiei, faptul ca nu se mai gindesc la acumularea unei proprietati si nu isi mai pot permite nici macar sa fie bolnavi, arata ca pentru occidentali si lucratorii capitalisti in general, nu mai exista nici un Dream si ei sint expusi unei lipse totale de respect din partea sistemului si corifeilor lui. Liderii capitalisti promit acum prosperitate celor care nu intrerup munca pina la moarte, lasind ideea de pensionare, numai in sarcina celor care se imbolnavesc…
In America zilelor noastre, oamenii spun :”Poor get poorer and rich get richer…” deci peste 90% din populatie a inceput sa inteleaga si sa se consoleze cu ideea ca saracia este o stare pe care o vor duce cu ei toata viata, iar bogatii vor deveni din ce in ce mai bogati, transformind capitalismul in sclavagism si ei in sclavi. 
Mai poate fi vorba intr-un astfel de mediu economic si social, de o motivare sau determinare a celor 95% pentru munca si calitate. Cu citva timp in urma faceam o remarca asupra calitatii mult mai scazute a automobilelor Volkswagen, construite in Mexic, fata de cele construite in Germania, catre un prieten mexican, la care el mi-a oferit o replica care poate inseamna frontispiciul calitatii si productivitatii capitaliste: “Este normal sa se intimpla asa atita timp cit peste 95% din fabrica nici nu viseaza sa poata cumpara vreodata un Volkswagen construit de ei…”. Este un sentiment al injustitiei si tradarii generale in cadrul acestui sistem capitalist putred.
Acest capitalism a fost generat de dinamica economica necesara  societatii la un moment de timp, a fost intretinut prin dinamica si competitivitate si va dispare datorita caderii majore in dinamica si productivitate, ba chiar a caderii psihice si morale a lucratorilor din sistem. 
Este o problema a lui Trump sau un alt presedinte din tarile capitaliste? Greu de crezut, atita timp cit peste tot unde treneaza sistemul, situatia este la fel, decieste un simptom al sistemului capitalist corupt si putrezit. 
Foarte multi ma intreaba: Dar ce crezi ca trebuie facut daca totusi doresti sa iti construiesti un viitor financiar favorabil? Unde pot investi? Cei ce traiesc in capitalism nu au inteles in totalitate, faptul ca a dori sa devi clasa de mijloc, este legat de guvernul capitalist corrupt, in cea mai mare masura, si nu de munca si devotement in munca pentru o companie si nici chiar demarind un proces productiv in sectorul privat.
Realitatea coruptiei capitaliste traite, arata vizibil si fara dubii ca aceasta clasa de mijloc incepe sa fie un atribut realizabil al angajatilor statului capitalist si insignificant al celor din sectorul privat. Acest stat capitalist furnizeaza prin coruptie, o clasa de mijloc intangibila, lasind pe cei ce viseaza la prosperitate prin investitii si mici afaceri bazate pe munca si studiu, sa traiasca in saracie si promisiuni desarte.
Americanii spun ca nu exista produs care sa nu poata fi vindut, ci numai marketing de proasta calitate asupra produsului, ceea ce ne arata ca o intreaga economie este bazata pe dictonul: Apa, Aerul si Fraierul, pentru a prospera. Riscul in capitalism nu poate sa dispara, el este gindit sa fie transferat altora. Cind cineva se exprima ca o anumita activitate economica este de risc redus, el se imbata cu apa rece sau are in vedere ca o mare parte a riscului sa il transfere altuia, ceea ce de cele mai multe ori se indreapta catre….. contribuabil, profitul venind in sfera crony capitalismului si fiind impartit intre coruptii din aparatul de stat si capitalistii in cirdasie cu ei, pierderile fiind …”socializate”.
Asistam la o perioada a “evolutiei” capitalismului in care capitalul conventional stiut de noi, aduce profit minim si poate chiar zero, ceea ce face ca tendinta de investire, de crearea de circuite de capital conventional in economie, sa fie din ce in ce mai mica si descurajanta. Traim intr-o perioada in care capitalismul a creat ideea de teama fata de modele noi de afaceri, teama de noi unelete destinate cresterii productivitatii si crearea de noi servicii…
Oamenii au devenit speriati datorita faptului ca nu isi pot cumpara o asigurare de sanatate, pentru ca sistemul capitalist nu considera ca normal sa acopere cheltuielile de sanatate ale celor carora le-a distrus sanatatea in fabricile puscarie ale sistemului. O grija fata de sistemul de sanatate si sanatatea oamenilor care muncesc este o cheltuiala, insa ea este rasplatita in timp, dar capitalisti nu pot astepta profitul sa vina in perspectiva, atita timp cit sistemul financiar ii poate face bogati intr-o singura zi, prin intelegerea speculatiilor si nu a unui sistem de munca.
Investitiile in pregatirea profesionala si educationala a lucratorilor nu reprezinta nici pe departe sume enorme, dar returul unor astfel de actiuni poate face diferenta in cadrul unei piete competitive reale, dar capitalisti inteleg ca automatizarile trebuie sa ia locul fortei de munca si muncitorii trebuie sa iasa afara din cimpul muncii, sa se degradez profesional si sa cumpere din magazine aceleasi produse, dar mult mai scumpe pentru a acoperii pretul robotizarii care i-a eliminat din cimpul muncii, lasindu-i la mina unui guvern care le ofera niste bani amariti pentru o perioada scurta de timp…. Un ciclu devastator capitalist… 
Oamenii au la indemina Youtube, Kahn Academy si multe, multe alte surse pe Internet, pentru a invata si studia cu prêt redus, dar care ar fi domeniul pe acre trebuie sa il abordeze, din moment ce de la butoanele Wall Street-ului se creaza prosperitate pentru unele companii(financiare in general) si saracie pentru cele bazate pe munca, inventivitate si cresterea productiei in conformitate cu cererea pietei? Ce pot invata oamenii, daca vad ca in orasul lor, companii vechi au intrat in faliment sau au plecat in Asia, datorita apasarii pe o tasta a celor de pe Wall Street? Ce domeniu pot aborda tinerii cind in timpul studiilor sint in situatia in care vad ca acele companii pe care le aveau in vedere pentru a lucra in cadrul lor, au iesit din sfera economica sau au plecat din zona sau tara, cladirile fiind demolate si in locul lor construindu-se parcuri, birouri de avocatura, agentii imobiliare si cabinete medicale private… ca sa nu mai vorbim de birourile companiilor pentru fonduri mutuale si Hedge Funds? Ce cariera poate imbratisa un tinar care doreste sa se stabileasca intr-o zona in care industria traditionala a oferit parintilor si bunicilor lui posibilitatea unui cistig decent? Nici una. Tinerii trebuie sa isi lase parintii, prietenii si sa plece la mii de kilometric in bejenie, in tara lor sau in alta tara, sa se adapteze sau sa fie asimilati, sa isi piarda valorile culturale si sa devina sclavi departe de casa pentru o mina de bani si fara sa isi vada parintii si prietenii. 
Rezervele Federale si bancile centrale capitaliste apasa pe butoanele unor tastaturi si fac ca acesti tineri sa munceasca mai mult sau mai putin, fara o eficienta personala, aceste institutii provocind asa numitele “bubbles” in economie, de care profita cei ce speculaeaza fondurile si nu cei ce muncesc si doresc sa isi creeze o cariera intr-un domeniu.
 
Adrian Cosereanu
Last Updated on Monday, 06 November 2017 19:25  

Add comment


Security code
Refresh


ORA EXACTA

Toamna - Tudor Ghe.

You must have the Adobe Flash Player installed to view this player.

Cum ar putea sa existe o lume fara Romania?




Afacerile guvernului canadian cu indienii nativi din anumite provincii au scos la iveala sume fabuloase care sint platite sefilor de triburi pentru a acoperii o serie larga de matrapaslicuri ale guvernului.Seful tribului Peguis cistiga anual 220.000$ care nu sint taxabili.Un alt sef de trib,al Enoch Cree Nation cistiga 175.000$ pe an si asta comparabil cu salariul anual al unui rezident al zonei respective, care este de 15.000$ pe an.Seful tribului 543-person Piapot din Saskatchewan, este platit mai bine decit primul ministru al Provinciei.Trebuie spus ca, contribuabilii canadieni care platesc taxe uriase,ofera acestor triburi peste 7 miliarde de dolari pe an si nu au acces la nici o informatie pentru a vedea cum sint distribuiti bani lor.Canadieni s-au saturat de secretomania aceasta si au pus presiune pe guvern sa li se arate cum sint cheltuiti bani in acesta directie.Sa nu trezim in Romania cu sefii tiganilor ca li se acorda si lor salarii anuale de acest gen pentru a acoperii si vota un guvern uncapabil.