ALTERNATIVA ROMANIEI

Este CAPITALISMUL o alternativa viabila pentru ROMANIA ?

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home ȘTIRI si ACTUALITĂȚI
The News

Separarea Germaniilor prin Zidul Berlinului, nu poate fi disociata de o foarte posibila separarea in urmatoarea perioada. Vestul a secatuit Europa Centrala si de Est de resurse umane, a distrus economiile si a constatat ca nu are sens sa mai refaca zona..

E-mail Print PDF

Sintem in preajma aniversarii comstructiei Zidului Berlinului, pe care unii il considera o tragedie, altii, dupa ani de capitalism salbatic, o pierdere si un dezastru economic adus zonei, in ultimii 25 de ani. 

Putem , fara nici o indoiala sa avem in vedere doua aspecte in analiza acestui edificiu care a creat imaginea separarii si anume:

1.In primul rind, vestuldus o campanie de recrutare masiva a specialistilor in toate domeniile, din Germania de Est, unde acestia erau foarte bine pregatiti in scolile, pe care vestul le denumea comuniste, dar care le furnizau zeci de mii de lucratori cu inalta calificare, pentru ca economiile vestice sa functioneze.

Acest aspecta  dus la o criza a lucratorilor bine pregatiti in est, in prima perioada, iar New York Times titra in 1963: "West Berlin suffered economically from the wall by the loss of about 60,000 skilled workmen who had commuted daily from their homes in East Berlin to their places of work in West Berlin.”. Deci era clar o criza a fortei de munca in Germania Federala in acea perioada, raportat la economia lor si dinamica ei.

La 10 ani dupa caderea Zidului, in 1999, publicatia USA Today, arata ca: "When the Berlin Wall crumbled [1989], East Germans imagined a life of freedom where consumer goods were abundant and hardships would fade. Ten years later, a remarkable 51% say they were happier with communism.”

Last Updated on Tuesday, 21 October 2014 20:51
 

Opinia Primului Ministru si clasei politice canadiene legata de CETA si colaborarea pe ansamblu cu UE. Unde este Romania in aceasta ecuatie si pentru cine este bun si rau acest acord....

E-mail PDF

Voi reda mai jos si voi face unele remarci si comentarii legat de modul de gindire exprimat de oficialii canadieni referitor la acest acord CETA, care se doreste a greva relatia economica de “free trade” dintre Canada si UE si ce ar trebui sa ceara Romania pentru a aproba acest document care va greva viata romanilor pentru o perioada lunga si va aduce o saracie si un mediu de viata greu de suportat, daca va fi implementat in forma actuala, ceea ce este mai mult decit de dorit de catre canadieni.

 

"In fact, more than 60 percent of our GDP(PIB) is directly related to trade and nearly one out of every two dollars of Canadian manufacturing output is sold outside of the country."

Cit din PIB-ul Romaniei este afectat comertului cu alte tari si cum se repercuteaza in acest moment asupra poporul roman? A putut sau poate crea comertul international al Romaniei, o clasa de mijloc (coloana vertebrala a unei economii) si o masa de salariati cu venituri care sa ii faca strategici in familiile lor in vederea unui trai decent( breadwinners, cum spun americanii, fara de care, familia este total cazuta)? 

Raspnsul este ca PIB-ul Romaniei este unul creat pe structuri total defectoase si este foarte putin bazat pe comert international cu produse cu valoare adaugata suficient de mare pentru a sustinte cheltuielile publice din taxe, dar si pentru a crea reproductie structurata si evolutiva.

Last Updated on Saturday, 18 October 2014 09:18
 

Daca Democratia este inteleasa diferit, cu toate ca are o singura definitie, acordul economic intre UE si Canada si cel dintre UE si SUA, nu poate fi inteles decit ca lovitura finala data Romaniei…

E-mail Print PDF

Clauza ISDS (Investor- State Dispute Settlements) de care am vorbit in articolul trecut, din cadrul CETA si TTIP, al celor doua acorduri de liber schimb ale UE cu Canada si respectiv cu SUA, este una de departe terminatoare pentru economia Romaniei, iar timpiti care conduc Romania si cel mai sigur o vor conduce in continuare, nu vor ridica nici un deget in fata marilor corporatii care impun aceasta clauza, care in final le apara interesele si investitiile in domenii care distrug atit mediul inconjurator cit economia tarii.

ISDS a aparut prima data ca o tendinta a unor tari capitaliste vestice de a controla si distruge economiile bogate in resurse atit umane cit mai ales minerale. Aceasta clauza a fost prevazuta intr-un accord, pentru prima data in 1959, intre Germania si Pakistan, discutindu-se la acel moment de protejarea investitorilor germani in fata unor potentiale exproprieri(de care erau constienti ca se pot intimpla datorita mizeriei pe care o creau in economie si in mediul inconjurator) si incurajarea investitiilor germane in economia pakistaneza. Implementarea acestei clauze a fost un dezastru total, multinationalele exploatind definitia exproprierii si incercind sa revendice sume fabuloase in cazul in care sint date afara din economiile statelor respective pentru dezastrele create.

In Germania, corporatia suedeza Vattenfall, in domenul centralelor nucleare, a cerut despagubiri de la statul german care a ratificat reducerea acestor centrale dupa evenimentele de la Fukushima, in valoare de peste 4,7 miliarde de dolari, sub aceasta clauza ISDS. Litigiul este inca in instantele de arbitraj, asta pentru ca este vorba de Germania…

 

Cit de nociva este clauza ISDS din acordul de liber schimb dintre UE si Canada, cit si dintre UE si SUA. Pentru Romania, acceptarea acestei clauze inseamna potentiala transformare a tarii in desert…. atit economic cit si fizic.

E-mail Print PDF

Citesc presa si urmaresc Media din Romania si vad tot felul de caricaturi care candideaza pentru Presedentie, care mai de care promitind marea cu sarea. Pe de alta parte vad romani patimasi care doresc sa le fie Presedinte una dintre caricaturile astea, incepind cu Ponta, Udrea, Melescanu si terminind cu asa zisul socialist Rotaru. Continui studiul si vad ce promit si pe subiecte se axeaza aceste ciurucuri ale politicii romanesti care vor sa fie incoronati presedinti si ma gindesc cit de departe sint de realitate si cite minciuni pot debita, pe subiecte irealizabile, lasind la o parte taifunul economic care se va abate asupra Romaniei in perioada imediat urmatoare, intensitatea lui fiind reglata de la Bruxelles si Strasburg, dar despre care acesti nemernici nu spun nimic si mai ales nu intreaba nimic.

Unul dintre cele mai daunatoare aspecte care ar fi trebuit luate in seama, ar fi potentialul accordurile de liber schimb dintre UE si Canada(CETA) si cel dintre UE si SUA(TTIP sau T-Tip cum le place americanilor sa il denumeasca, probabil de la “tip” care inseamna ciubuc sip e care il vor da ca s ail realizeze fizic), care au o clauza bine gindita, de natura sa distruga din temelii economiile tarilor ca Romania.

Aceasta clauza este denumita ISDS (Investor – State Dispute Settlement), sau mai pe intelesul tuturor, o clauza care garanteaza integritatea investitiei facute de investitorii straini in tarile sub acest accord, indifferent de pozitia guvernelor care au semnat anterior acest acord.

 

Last Updated on Friday, 17 October 2014 21:58
 

Chiar este calitatea produselor chinezesti inferioara celor vestice, sau numai a produselor chinezesti realizate in fabricile vestice din China? Utilajele de constructii chinezesti sint de clasa mondiala, dar produse DOAR in fabrici chinezesti..

Print PDF

Aud mereu despre calitatea inferioara a produselor chinezesti si chiar cumpar unele de o calitate indoielnica, aici in vest, care sint marcate "Made in China" si ma gindesc cum pot cei ce importa aici in vest (pentru ca absolut toate produsele sint importate de mari corporatii americane sau canadiene de comert), sa aduca asemnea marfa si ce urmaresc cu ea. Lucru clar, este ca ceea ce gasim pe piata si calitatea aferenta produselor din China, este comanda celor din vest si proportionala cu banii platiti sau care ii ofera cei de aici, pentru a inunda piata cu gunoaie si a face profit maxim, dar si pentru a da oxigen unei clase politice capitaliste mizerabile, care isi pastreaza posturile prin mimarea interesului in calitate si productie, dar pastreaza o calitate importata sub orice limita la preturi care par sa fie mici dar au ajuns sa fie la limita suportabilului, facind ca bugetele de familie sa fie cit de cit intr-un echilibru extrem de fragil.

Pina nu de mult, se acreditase ideea  ca echipamentele de constructii produse in China, simt mult inferioare celor produse in vest, atit calitativ cit si tehnic.

Aceasta idee a devenit una invechita, care a fost demontata de studiul CLSA, un broker care efectueaza teste pe echipamentele destinate sectorului constructiilor, produse in China si care le-a gasit ca fiind de perforanta ridicata, si in primele locuri la nivel mondial.

https://www.clsa.com/about-clsa.php

Last Updated on Wednesday, 15 October 2014 21:09
 

Marile corporatii capitaliste, nu mai au incredere in sistem. Cum mai poate functiona el in acest caz si unde va duce lipsa de incredere a acestora? Corporatiile blocheaza sume enorme in cash.

E-mail Print PDF

Se spune de multe  ori, ca exagerarea in a fi prudent, poate fi fatala, iar in economie, mai ales cea capitalista, acest fenomen devine evident de multe ori.

Soferii care conduc mult prea precaut, sint cei mai inclinati catre accidente, copiii care sint protejati de parinti pentru a nu contracta bacterii sau un anumit virus, sint practic cei mai inclinati in a se imbolnavii.

Dar totul este datorita sistemului in care acesti oameni traiesc si fata de care reactioneaza, atunci cind sistemul nu mai este functional si se tem de soarta lor.
In economia mondiala si in special in cea capitalista, datorita unei dinamici destul de ridicate, cu ani in urma, riscul a fost o caracteristica importanta in afaceri, ba mai mult, s-au creat stiinte ca "Risc Management" si altele, pentru a evalua gradul de risc al unor investitii sau alte aspecte ale vietii economice capitaliste si pentru a face ca riscul sa fie cunoscut si chiar valorificat de capitalisti.

Ei au fost multumiti, pina in momentul in care riscau doar sa cistige mai mult sau mai putin, dar nu le mai convine acum, cind riscul ii poate scoate din joc sau pot pierde totul, pentru ca discutam de o alta fata a economiei mondiale, cu alti jucatori si cu o alta stiinta a jocului.
Maynard Keynes denumea fenomenul ca fiind "paradox of thrift"(paradoxul de a fi econom, ponderat, in cazul nostru).

 

Last Updated on Tuesday, 14 October 2014 20:48
 

Chiar sint in stare americanii sa creeze locuri de munca? Cum se face ca odata cu mult trimbitata creare a lor, lumea o duce din ce in ce mai rau, iar fondul de salarizare la nivel national ramine neschimbat. Circ…

E-mail Print

Pentru luna Septembrie 2014, statisticile mincinoase americane, arata crearea a 248.000 de locuri de munca in economia SUA, dar in Octombrie acest numar a fost din nou ajustat, ca de obicei in minus, si a fost emisa o alta estimare cu mult mai mica si cu siguranta se va ajusta din nou in Noiembrie si sarabanda minciunilor va continua, pina cind se va constata ca a fost o crestere nesemnificativa si mult sub asteptari si chiar , numai la nivelul “part time jobs”.

Dar, hai sa tratam situatia economica pe baza unui alt numar, care “nu se vede” sau a carui analiza nu se face comparat si anume totalul fortei de munca, sau potentialul de forta de munca avut in economie, si care este evaluat de economistii americani, la 155,9 milioane de locuri de munca in acest moment.

Acum, venim si il comparam cu cele 154,9 milioane de lucratori care existau in economia SUA, in 2008, cind criza actuala a erupt. Deci, vom face o analiza a celor 1 milion de locuri de munca aparute, care este foarte interesanta.

Acesti un million de lucratori care au aparut, sau cum le place lor sa spuna, pentru care au fost create locuri de munca, sint in economie in acesti sase ani, datorita faptului ca in aceasta perioada, numarul potentialilor lucratori cu media de virsta necesara intrarii in cimpul muncii (de peste 16 ani), a crescut de la 234,6 milioane, la 248,4 milioane, deci o crestere in jurul a 14 milioane de potentiali lucratori…

Last Updated on Monday, 13 October 2014 16:30
 

Constantin Rotaru, presedintele circar al unui partid personal si de buzunar – Partidul Alternativa Socialista, doreste socialism in cadrul capitalismului din Romania..... Mai poate avea loc asa ceva?? Avantaj pentru magazinele lui...

E-mail Print PDF

A aparut pe panoplia candidatilor la Presedentia Romaniei, un asa zis socialist de imprumut, care fiind cu ani in urma la PSM, a inteles ca politica este ca contagioasa si la fel si culoarea politica. El este "Dr." in economie, Constantin Rotaru.

In primul rind, daca este "doctor" in economie si intelege economia capitalista cum functioneaza si de ce asistam la acest dezastru economic progresiv, el ar trebui sa inteleaga si chiar sa doreasca, schimbarea de sistem politic, deci pentru asta ar trebui sa militeze si sa faca poporul sa inteleaga faptul ca exista o "alternativa" la actualul sistem capitalist terminator.

Rotaru nu intelege nici sistemul capitalist si nici functionarea lui, decit la nivel de chioscuri  pe care le conduce cu mindrie in Pasajul de la Universitate.

Cum poate fi impotriva sistemului capitalist, atita timp cit nu il intelege si evident ca nu ii aduce nici o critica, chiar daca doreste sa fie vazut ca "stingaci", ceea ce face ca stinga sa fie din nou copromisa in Romania.

 
More Articles...


Page 128 of 146

Toamna - Tudor Ghe.

You must have the Adobe Flash Player installed to view this player.

Cum ar putea exista o lume fara Romania?

You must have the Adobe Flash Player installed to view this player.


In urma cu citeva zile Mugur Isarescu,asa zisul Guvernator al BNR declara cu nonsalanta unui bolnav mental ca este ingrjorat de modul cum tinerii ii vor acoperii pensia lui de batrinete atunci cind va iesii din cimpul muncii.Poate ca era beat, dar pentru un Guvernator BNR, chiar si beat fiind nu este o scuza a spune asemena enormitati.Nu este nici prima si nici ultima prostie debitata de reputatul specialist bisnitar de la BNR ancorat la corabia chiorului.

Cum poate el crea imaginea muncii lui in cadrul BNR care a reprezentat si reprezinta o pirghie importanta in economia nationala,lovind in tineri?

Atit a facut el,incit sa nu aiba incredere in tineretul roman? Pai atunci de ce a stat acolo si de ce mai cere pensie daca nu crede in ei si in ceea ce a facut?

Merita el pensie dupa ca e a trimsi tineretul la cules capsuni pentru a acoperii gaurile produse in bugetele de familie de o guvernare a BNR falimentara?

Oare nu este el un produs al unui sistem(capitalist) care ne ignora si ne sfideaza chiar si prin declaratii de acest fel? Halal sistem !!