Balcanizarea bancilor, un nou concept creat de regulatorii bancari capitalsti, dornici sa fractureze fatal sistemul financiar mondial. Ce se intimpla si cum pot influenta bancile straine din Romania, circuitul financiar si economia tarii.

Monday, 06 January 2014 21:53 administrator
| Print |
User Rating: / 0
PoorBest 

Foarte multi romani se intreaba ce se va intimpla cu sistemul financiar din Romania in cazul unei caderi a sistemului financiar european si a bancilor europene care au filiale in Romania, cum vor influenta ele sistemul financiar si ce efect poate avea o cadere a bancilor mama pentru economia romaneasca.

Daca o banca vestica va esua financiar, ea avind filiale in Romania, cei ce supervizeaza activitatea acestei banci, deci regulatorii financiari, vor face exact ce au facut acum cinci ani, adica vor utiliza mecanismul de “bail out” si vor colecta bani de la contribuabili pentru a acoperii pierderile bancii respective, sau pot lasa banca sa colapseze, ea automat inghetind sistemul financiar si economia tarii in care evolueaza, afectind atit sistemul financiar bancar al Romaniei, dar mai ales ar forta guvernul Romaniei sa participe la pierderi, evident din banii contribuabililor romani, multi dintre ei nefiind in nici o relatie cu banca respectiva, dar exista un regulament fata de care BNR si Guvernul Romaniei trebuie sa se supuna.

 

Regulatorii financiari internationali considera in acest moment, doua strategii pentru a trata bancile care au filiale in afara granitelor, cum sint marea majoritate a lor in Romania. Prima ar fi tratarea acestor banci ca fiind moarte si ca enititati globale, care au fost in viata.

Un sistem bancar global, care ar trebui sa trateze cu o cadere de proportii a bancilor, ar trebui sa creeze in primul rind, coordonatele unui sistem care sa duca la un grad de incredere ridicat intre banci.

Dar ce ne facem, pentru ca increderea nu mai exista intre ele si o dovedeste volumul din ce in ce mai scazut de tranzactii dintre ele.

Singura cale de a crea incredere ar fi ca bancile mama, sa cumpere datoriile convertibile ale filialelor, pentru ca acestea sa poata functiona in continuare sau sa isi faca datoria fata de cetatenii din tara in care activeaza. Acest lucru ar trebui scris si semnat intr-un contract ferm, dar acesta nu exista in acest moment. Nu este scris in nici un contract al vreunei filiale bancare vestice din Romania, ca datoriile care vor greva filiala respectiva in caz de cadere, vor fi preluate de banca mama, deci in consecinta, romanii se pot astepta in orice moment, ca in cazul caderii unei banci straine din Romania, povara sa cada pe ei si sa trebuiasca sa imprumute din nou bani, de data asta pentru a scoate din impas aceste filiale tampon, de control al economiilor unor tari ca Romania.

In mod normal, betivul de Isarescu, ar fi trebuit sa creeze un contract cadru in care sa se prevada ca datoriile acestor subsidiare sa fie preluate automat de banca mama din tara vestica de unde vine, sa lase leul sa fluctueze real fata de euro si bancile mama sa raspunda pentru pierderi, care vor fi cu siguranta.

In Germania si Marea Britanie, regulatorii financiari au strins surubul in ceea ce priveste bancile si functionarea lor in situatie de criza, mai ales pentru subsidiarele bancilor straine care actioneaza pe teritoriul lor, fortindu-le sa detina un capital mult mai mare in rezerve, pentru a nu trebui sa plateasca contribuabilii o eventuala cadere a acestor banci subsidiare sau a bancilor mama.

Englezi si germanii au cerut ca aceste banci sa aiba chiar bunuri imobiliare cumparate din tarile respective, care sa poata fi vindute si sa reprezinte o garantie in cazul unei caderi.

In America, Daniel Tarullo, Guvernatorul Rezervelor Federale a anuntat noi reguli, mult mai aspre pentru subsidiare, carora le cere mult mai mult capital in rezerve si bunuri usor vandabile, ceea ce face ca aceste banci sa fie fortate sa cumpere bunuri si sa creeze depozite pentru protectia consumatorilor, ocazie care ar trebui sa aduca in tara multi bani, in conformitate cu numarul bancilor si capitalul in rulaj.

A facut guvernatorul BNR de Dragasani asa ceva? NU si nici nu va face , pentru ca el este un servitor si un tradator al intereselor romanilor.

Balcanizarea de care se discuta in lumea bancara capitalista, se refera la fragmentarea acepsor banci si crearea unor banci mici in cadrul tarilor in care doresc sa penetreze si care sa se sustina singure, facind perfect sens ca aceste banci sa echilibreze impruturile oferite cu economiile si depunerile facute de populatie si companii.

Romania se poate trezi oricind cu un mecanism de “bail in” de genul Cipru, din cauza ignorantei lui Isarescu.

Capitalisti spun ca acest tip de balcanizare a sistemului bancar, prin spargerea bancii mama in mai multe banci, care sa se poata sustine singure, impiedica circulatia de capital pe suprafete mari ale globului, cu toate ca HSBC a luat aceasta hotarire.

Dar am vazut ce fel de circulatie de capital au favorizat bancile capitaliste si personal nu vad nici o problema daca el vor sa se dezvolte in tara unde actioneza, sa o faca, sa investeasca in Romania, sa imprumute micile afaceri, daca cred in economia de piata si in cerere si oferta si sa dezvolte economia unde activeaza. Este o scuza puerila a capitalistilor. Contribuabilii sint expusi riscului datorita efectelor speculative in care se angreneaza bancile si nu datorita limitarii miscarii de capital, care se poate misca sub multe alte forme.

Aceasi capitalisti, spun ca balcanizarea sistemului bancar impiedica competitia. Ce fel de competitie, cind aceasta competitie a dus la o saracie de neimaginat? Pentru cine a fost benefica competitia si citi tineri sint creditati de banci dupa terminarea studiilor, pentru a-si deschide propria afacere? Cum putem discuta de capitalism, de cerere si oferta, daca micul intreprizator este rupt de banca si daca marile corporatii stocheaza fonduri enorme imprumutate si le ruleaza preferential in efecte speculative ? Asta inseamna centralizare economica si teroarea economica asupra micului intreprizator cu girul acestor banci.

Bancile straine trebuiesc in mod normal sa detina mult mai mult capital in rezerve, decit bancile autohtone si asta ar trebui sa faca Isarescu, chiar daca cei de afara se vor plinge ca prin aceasta modalitate de pastrare a unei sume mult mai mari ca depozit, bancile straine vor fi scoase din competitia cu cele autohtone. Nu asta este realitatea.

Aceste banci uriase nu au facut nimic pentru a reduce costul imprumutului si au redus investitiile directe in tarile unde actioneaza, ceea ce a dus o economie ca cea a Romaniei, in pragul falimentului, dar au scos din tara sume incredibil de mari, la blat cu Isarescu.

Trebuie susidiarele straine sa fie motorul bancii mama si sa scoata economiile vestice din impas cu banii romanilor? De ce? Pentru ca sistemul capitalist si coruptia de proportii din sistem, o permit. Isarescu tine artificial cursul leu - euro, netinind cont de nici o forta a pietei asa zis capitaliste. Este un curs artificial, pentru care Romanie plateste enorm de mult, asta numai pentru ca subsidiarele straine sa isi ia inapoi banii neafectati, de un eventual mecanism de piata. Romanii platesc scump acest joc al lui Isarescu, din pacate.

Un curs real al leului fata de euro, ar face ca peste 80% dintre apartamente sa nu mai poata fi platite, ceea ce ar cobori in realitate si bancile straine ar trebui sa gaseasca solutii si sa dea romanilor avantaje si o pot face, dar atita timp cit il au pe Isarescu de patea lor, nu mai este cazul sa schimbe nimic, lor le merge bine in Romania, iar cel ce imprumuta nu mai are mincare in farfuria copiilor pentru a platii sampaniile de la petrecerile pe care le frecventeaza Isarescu.

Puterea bancilor trebuie sa se manifeste prin diversitate investitionala in zona in care actioneaza nu prin speculatii si mecanisme de dereglare a economiilor care nu ii “asculta”.

Romanii inca nu realizeaza ce planeaza asupra lor, in viitorul apropiat cu aceste banci subsidiare si cit rau poate face tarii si ce bani pot scoate din buzunarele deja rupte ale contribuabilului roman. Cam asa arata capitalismul adevarat. Il mai vrem si de ce?

 

Adrian Cosereanu